MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM
PROGRAME SCOLARE REVIZUITE
MATEMATICA
CLASELE I – A II-A Bucuresti, 2003
Programa a fost aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei nr. 4686 / 05.08.2003
(Anexa 5).
Matematica - Clasele I – a II-a 2
INTRODUCERE
Ciclul achizitiilor fundamentale este considerat o perioada pregatitoare pentru studiul
matematicii. Deoarece exista diferente între competentele matematice ale copiilor, chiar daca au
frecventat sau nu gradinita, programa ofera o mai mare flexibilitate si posibilitatea de a se lucra
diferentiat.
Studiul matematicii în scoala primara îsi propune sa asigure pentru toti elevii formarea
competentelor de baza vizând: calculul aritmetic, notiuni intuitive de geometrie, masurare si
masuri.
În ansamblul sau, conceptia în care a fost construita noua programa de matematica vizeaza
urmatoarele:
- schimbari în abordarea continuturilor:
· înlocuirea continuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care sa dezvolte
capacitatile matematice ale elevilor;
- schimbari în ceea ce se asteapta de la elev:
· aplicarea mecanica a unor algoritmi se va înlocui cu elaborarea si folosirea de strategii în
rezolvarea de probleme;
- schimbari în învatare:
· schimbarea accentului de la activitati de memorare si repetare la activitati de explorareinvestigare;
· stimularea atitudinii de cooperare;
- schimbari în predare:
· schimbarea rolului învatatorului de la "transmitator de informatii" la cea de organizator de
activitati variate de învatare pentru toti copiii, indiferent de nivelul si ritmul propriu de
dezvoltare al fiecaruia;
Acestea impun ca învatatorul sa-si schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la
clasa.
Are mai putina importanta: Devine mult mai importanta:
· memorarea mecanica de reguli
· matematica facuta cu “creionul si
hârtia”, respectiv “creta si tabla”
· problemele/exercitiile cu solutii sau
raspunsuri unice
· activitatea frontala
· evaluarea cu scopul catalogarii copilului
· activitatea de rezolvare de probleme prin
încercari, implicare activa în situatii
practice, cautare de solutii din experienta de
viata a elevilor
· crearea de situatii de învatare diferite prin
utilizarea unei varietati de obiecte analiza
pasilor de rezolvare a unei probleme,
formularea de întrebari, argumentarea
deciziilor luate în rezolvare
· activitatea învatatorului în calitate de
persoana care faciliteaza învatarea si îi
stimuleaza pe copii sa lucreze în echipa
· evaluarea are ca scop surprinderea
progresului competentelor matematice
individuale ale elevului
Matematica - Clasele I – a II-a 3
I. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea
matematicii în contexte variate
Matematica - Clasa I
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa înteleaga sistemul zecimal de
formare a numerelor (din zeci si
unitati), utilizând obiecte pentru
justificari
- exercitii de grupare a unor obiecte (bile, betisoare);
- exercitii de comparare a grupurilor de obiecte (bile,
betisoare, puncte) prin diferite procedee;
- jocuri de numarare cu obiecte în care grupele de câte 10
se înlocuiesc cu un alt obiect;
- gruparea si regruparea obiectelor;
- exercitii de descompunere a numerelor în zecile si
unitatile din care sunt formate;
1.2. sa scrie, sa citeasca, sa compare si
sa ordoneze numerele naturale de
la 0 la 100
- exercitii de reprezentare prin obiecte sau desene a
numerelor; trecerea de la o forma de reprezentare la alta
(din sistem numeric în reprezentare obiectuala a numerelor
sau desene si invers);
- exercitii de scriere si citire a numerelor de la 0 la 100;
- exercitii de numarare cu pas dat, “înainte” si “înapoi”, cu
si fara sprijin în obiecte sau desene; exercitii de grupare si
regrupare a obiectelor sau desenelor numarate în functie de
„pasul „numararii;
- exercitii de comparare si ordonare a grupurilor de obiecte
folosind procedee diferite.
- exercitii de comparare a numerelor folosind diferite
reprezentari ale acestora;
- exercitii de comparare a numerelor folosind algoritmul
de comparare;
1.3. sa efectueze operatii de adunare si
de scadere:
- în concentrul 0-30, fara trecere
peste ordin
- *în concentrul 0-100 fara
trecere peste ordin
- exercitii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0
la 30 fara trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu
ajutorul obiectelor;
- *exercitii de adunare si scadere cu numere naturale de la
0 la 100 fara trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu
ajutorul obiectelor;
- exercitii de compunere si descompunere a numerelor în
sume sau diferente de numere;
- exercitii de observare a legaturii dintre adunare si
scadere, fara efectuarea probei operatiei;
- exercitii de operare cu numere prin calcul mintal,
folosind sprijin cu obiecte sau desene; exercitii de scriere a
acestor operatii.
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
2.1. sa stabileasca pozitii relative ale
obiectelor în spatiu
- exercitii-joc de pozitionare a obiectelor în spatiu (stânga,
dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.);
- exercitii de recunoastere si numire a pozitiei pe care o
ocupa diverse obiecte în spatiu (stânga, dreapta, sus, jos,
Matematica - Clasa I 5
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
deasupra, sub, interior, exterior etc.);
2.2. sa recunoasca forme plane, sa
sorteze si sa clasifice obiecte date
sau desene, dupa criterii diverse
- exercitii de observare si descriere verbala empirica a
figurilor geometrice cunoscute;
- identificarea formelor plane în modele simulate si în
natura;
- jocuri de constructii;
- selectarea unor figuri geometrice desenate dupa criterii
date si decuparea lor;
- sortarea si clasificarea unor obiecte date dupa criterii date
sau identificate prin observare; precizarea criteriilor
utilizate;
- recunoasterea formei fetelor unor corpuri;
2.3. sa sesizeze asocierea dintre
elementele a doua grupe de
obiecte, desene sau numere mai
mici ca 30, pe baza unor criterii
date;
- exercitii de identificare a elementelor unei multimi, când
se stie regula de corespondenta si elementele celei de-a
doua multimi;
- exercitii de identificare a regulii de corespondenta dintre
grupuri de obiecte, desene sau numere ordonate;
- exercitii de trecere de la sirul obiectual la sirul numeric si
invers;
2.4. sa continue modele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene
sau numere mai mici decât 10
- exercitii de continuare a unor modele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau numere ;
2.5. sa exploreze modalitati de a
descompune numere mai mici ca
30 în suma sau diferenta folosind
obiecte, desene sau numere
* sa exploreze modalitati de a
descompune numere mai mici ca
100 în suma sau diferenta folosind
obiecte, desene sau numere
- exercitii de compunere si de descompunere a numerelor
folosind obiecte, desene si numere;
- exercitii de descompunere a numerelor în forme
echivalente si utilizarea acestora pentru efectuarea
operatiilor;
- exercitii de identificare si aplicare de scheme pentru
efectuarea adunarilor si scaderilor;
2.6. sa rezolve probleme care presupun
o singura operatie dintre cele
învatate
- exercitii de analiza a partilor componente ale unei probleme;
- exercitii de adaugare sau extragere de elemente dintr-o
multime de obiecte si exprimarea operatiei verbal si în scris;
verificarea prin numarare;
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene si
verificarea rezultatului prin numarare;
- rezolvarea de probleme de tipul a+b=x, a-b=x, în care a, b
sunt numere date;
2.7. sa formuleze oral exercitii si
probleme cu numere de la 0 la 30
- exercitii de transformare a problemelor pastrând
numerele neschimbate;
- schimbarea numerelor într-o problema data, cu pastrarea
tematicii;
- exercitii de schimbare a componentelor unei probleme
fara ca tipul de problema sa se schimbe;
- formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau
desene;
- formularea de probleme pornind de la o tema data;
- formularea de probleme pornind de la numere date;
2.8. sa masoare dimensiunile,
capacitatea sau masa unor obiecte
folosind unitati de masura
nestandard aflate la îndemâna
- exercitii-joc de masurare a dimensiunilor, capacitatii sau
masei unor obiecte folosind unitati de masura nestandard
(creion, guma, palma, vase de capacitati diferite, balante
improvizate etc.);
Matematica - Clasa I 6
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
copiilor - alegerea etalonului potrivit pentru o anumita masuratoare;
- exercitii de masurare a unor obiecte folosind etaloane
diferite; consemnarea rezultatelor si discutarea lor;
- exercitii de ordonare a unor obiecte dupa dimensiune, sau
dupa masa prin comparari succesive si exprimarea
rezultatelor ("mai lung", "mai înalt", "mai usor", "mai
greu", "cel mai lung" etc.);
- înregistrarea în diverse forme (desene, numeric etc.) a
rezultatelor masurarilor;
2.9 Sa recunoasca orele fixe pe ceas. - exercitii de localizare a evenimentelor cotidiene în
termenii: înainte, dupa, în timp ce;
- exercitii de citire a orelor fixe pe ceas;
- exercitii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene;
compararea duratei unor activitati;
- exercitii de înregistrare a evenimentelor pe parcursul unei
ore, zile, saptamâni, luni.
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
3.1. sa verbalizeze modalitatile de calcul
folosite în rezolvarea unor probleme
practice si de calcul
- exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru
folosit în rezolvarea unor sarcini care solicita
operarea cu obiecte, desene sau numere;
- exercitii de utilizare adecvata a limbajului
matematic în situatii cotidiene;
- exercitii de descriere a procedeelor utilizate
pentru masurarea si compararea obiectelor.
4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii în contexte
variate
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
4.1. sa manifeste o atitudine pozitiva si
disponibilitate fata de utilizarea
numerelor
- exercitii-joc de utilizare a numerelor în diverse
situatii concrete;
- utilizarea numerelor în activitati din viata
cotidiana;
- jocuri cu numere;
4.2. sa constientizeze utilitatea matematicii în
viata cotidiana
- exercitii de numarare a frecventei cu care apar
numerele sau alte concepte matematice într-un text,
emisiune de televiziune etc.
- sa sesizeze situatiile în care memorarea sau
utilizarea unui numar este utila (numarul unui
apartament, un numar de telefon, numarul unui
mijloc de transport în comun etc.)
B. CONTINUTURlLE ÎNVATARII1
· Elemente pregatitoare pentru întelegerea unor concepte matematice:
orientare spatiala si localizari în spatiu;
grupare de obiecte si formare de multimi dupa criterii date sau identificate;
sortarea si clasificarea obiectelor sau a multimilor dupa criterii variate;
aprecierea globala, compararea numarului de elemente a doua multimi prin procedee
variate, inclusiv punere în corespondenta.
1 Pe tot parcursul clasei I, se vor utiliza pentru efectuarea calculelor, obiecte (betisoare, bilute etc.).
Matematica - Clasa I 7
· Numere naturale: de la 0 la 10; de la 10 la 30; de la 30 la 100: citire, scriere, comparare, ordonare.
· Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-10.
· Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-30, fara trecere peste ordin.
· Probleme care se rezolva cu operatiile cunoscute (o operatie sau mai mult de o operatie*).
· *Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-100 fara trecere peste ordin.
· Figuri geometrice: triunghi, patrat, dreptunghi, cerc.
· Masurari cu unitati nestandard (palma, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime, capacitate, masa.
· Masurarea timpului; recunoasterea orelor fixe pe ceas.
Unitati de masura: ora, ziua, saptamâna, luna.
.
Matematica - Clasa a II-a 8
CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele
activitati:
1.1. sa înteleaga sistemul zecimal de formare
a numerelor (din sute, zeci si unitati),
utilizând obiecte pentru justificari
- exercitii de numarare cu obiecte în care grupele de
câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect;
- jocuri de numarare cu obiecte în care grupele de
câte 10, 100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri
de schimburi echivalente;
- exercitii-joc de reprezentare a numerelor punând în
evidenta sistemul pozitional de scriere; exercitii de
trecere de la o forma de reprezentare la alta;
1.2. sa scrie, sa citeasca numerele naturale de
la 0 la 1000; sa compare si sa ordoneze
numerele naturale mai mici decât 1000,
utilizând simbolurile: <, >, =
- exercitii de scriere si citire a numerelor naturale de
la 0 la 1000;
- exercitii-joc de reprezentare prin obiecte sau desene
(puncte, cerculete, liniute etc.) a unui numar din
concentrul 0-1000;
- exercitii de numarare cu pas dat, “înainte” si
“înapoi” (de exemplu din 1 în 1, din 2 în 2 , din 3 în 3
etc.), în concentrul 0-100, cu si fara sprijin în obiecte;
- *exercitii de numarare cu pas dat, “înainte” si
“înapoi”, în concentrul 0-1000 (de exemplu din 10 în 10
sau din 5 în 5);
- compararea si ordonarea numerelor utilizând
modele semnificative si punerea în corespondenta a
unor astfel de reprezentari;
1.3. sa efectueze operatii de adunare si de
scadere:
- cu numere naturale de la 0 la 100 fara si
cu trecere peste ordin
- cu numere naturale de la 0 la 1000 fara
si cu trecere peste ordin
- exercitii de adunare si de scadere cu numere
naturale de la 0 la 100 fara si cu trecere peste ordin;
verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;
- exercitii de adunare si de scadere cu numere
naturale de la 0 la 1000 fara si cu trecere peste ordin;
- evidentierea prin exercitii adecvate si prin operare a
proprietatilor adunarii (comutativitate,*asociativitate
si element neutru), fara a folosi terminologia specifica
sau parantezele rotunde;
- exercitii de observare a legaturii dintre adunare si
scadere.
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
2.1. sa stabileasca pozitii relative ale
obiectelor în spatiu
- exercitii de stabilirea a coordonatelor unui obiect
într-un plan în raport cu un sistem de referinta dat
(fara terminologie);
2.2. sa recunoasca forme plane si spatiale; sa
clasifice figuri geometrice sau obiecte
dupa criterii variate
- recunoasterea si descrierea verbala a formei
obiectelor din mediul înconjurator;
- exercitii de identificare si discriminare a formelor
geometrice plane si spatiale utilizând obiecte, modele si
desene;
- exercitii de grupare a unor obiecte date dupa criterii
diverse;
- decuparea unor figuri geometrice desenate;
Matematica - Clasa a II-a 9
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
- desenarea dupa contur a unor figuri geometrice;
- jocuri de constructie;
- exercitii de identificare a interiorului si exteriorului
unei figuri; identificarea apartenentei unui punct
interiorului unei figuri geometrice;
2.3. sa utilizeze unitati de masura pentru timp
si unitati monetare
- plasarea în timp a unor evenimente în functie de un
reper;
- exercitii de ordonare cronologica a unor imagini;
- compararea duratelor unor activitati;
- citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a
diverselor ore;
- ordonarea /planificarea unor activitati zilnice;
- exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul
mecanic si pe cel cu afisaj electronic);
- înregistrarea activitatilor desfasurate într-o saptamâna;
- identificarea monedelor necesare pentru cumpararea
unui obiect;
- schimburi echivalente cu bani;
- compararea sumelor de bani.
- construirea unor situatii reale sau imaginate în care
copiii sa poata decide daca pot cumpara unul sau mai
multe obiecte cu o suma de bani (prin joc);
2.4. sa exploreze modalitati variate de
compunere si descompunere a
numerelor
- exercitii de descompunere a numerelor în suma de
numere;
- exercitii de aflare a termenului necunoscut,
rezolvare de ecuatii simple;
- exercitii de descompunere a numerelor în forme
variate si de compararea a diferitelor modalitati de
descompunere a unui numar;
- exercitii de alegere a unei descompuneri potrivite
pentru efectuarea unui calcul;
- exercitii de descompunere a numerelor pentru
efectuarea unui calcul;
2.5. sa estimeze ordinul de marime al
rezultatului unei operatii pentru a limita
erorile de calcul
- exercitii-joc de estimare a numarului de obiecte
dintr-o multime;
- exercitii-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a
rezultatelor operatiilor mentale de adunare si scadere;
2.6. sa rezolve probleme care presupun o
singura operatie dintre cele învatate
*sa rezolve probleme care presupun cel
putin doua operatii de adunare sau
scadere
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene
simple: puncte, cerculete, linii etc.;
- rezolvarea de probleme cu date numerice;
- recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor
care cer efectuarea unor adunari sau scaderi (“au fost
si au mai venit”, “s-au pierdut” etc.);
- corelarea expresiilor folosite în situatii concrete cu
operatiile aritmetice învatate;
2.7. sa formuleze, oral si în scris, exercitii si
probleme cu numere, care se rezolva
printr-o singura operatie
- formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu
sprijin concret în obiecte; pornind de la o tema data;
pornind de la numere date; fara sprijin;
- exercitii de formulare a întrebarilor posibile pentru
enunturi date în forme variate;
- formularea de exercitii pornind de la modele
cunoscute;
2.8. sa sesizeze asocierea dintre elementele a
doua categorii de obiecte (siruri, numere
- exercitii de identificare a elementelor unei multimi,
fiind date regula de corespondenta si elementele
Matematica - Clasa a II-a 10
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
mai mici ca 1000) pe baza unor reguli
date;
multimii de pornire;
- exercitii de identificare a elementelor unei multimi,
fiind date regula de corespondenta si elementele celei
de a doua multimi;
- exercitii de completare a unor tabele de valori de
forma:
+ 2 3 4
5 ? ? ?
2.9. sa continue modele repetitive reprezentate
prin obiecte sau numere
- jocuri de completare a unor modele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau numere;
- exercitii de creare a unor siruri dupa o regula
simpla data;
2.10
.
sa extraga informatii din tabele si liste, sa
colecteze datele obtinute prin observare
directa, sa reprezinte datele în tabele
- colectarea datelor dintr-un desen: în clasa, ca
urmare a unui proces de observare derulat în timp (sau
în afara clasei) etc.;
- prelucrarea datelor culese prin sortarea dupa un
criteriu sau doua criterii; folosind ca procedee
numararea si compararea; utilizând tabele etc.;
- reprezentarea datelor prin diagrame simple sau
desen;
- exercitii de identificare a regulii dupa care a fost
construit un sir ;
- exercitii de completare a unor siruri de obiecte,
desene sau numere dupa o regula data;
- exercitii de identificare a unor reguli si scheme
pentru efectuarea operatiilor;
2.11
.
sa masoare si sa compare lungimea,
capacitatea sau masa unor obiecte
folosind unitati de masura nestandard
adecvate, precum si urmatoarele unitati
de masura standard: metrul, litrul
- exercitii-joc de masurare cu palma, creionul,
paharul, bile, cuburi etc., a lungimii, masei sau
capacitatii unor obiecte;
- compararea lungimilor a doua obiecte;
- ordonarea unor obiecte date, în functie de lungimea,
grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii
ca: “mai lung”, “mult mai lung”, “cel mai lung”, mai
scurt” etc.;
- efectuarea unor masurari folosind etaloane
neconventionale date (etaloane din carton sau plastic
având diverse forme si marimi etc.);
- identificarea si utilizarea instrumentelor de masura
potrivite - linia gradata, metrul, balanta - pentru
efectuarea unor masuratori;
- alegerea unitatii de masura potrivite pentru a
efectua anumite masuratori.
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
3.1. Sa exprime oral, în cuvinte proprii, etape
ale rezolvarii unor probleme
- citirea enuntului unei probleme; redarea libera, cu
voce tare, a enuntului;
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe
scurt datele si pasii de rezolvare ai unei probleme;
- verbalizarea personala a demersului de calcul.
Matematica - Clasa a II-a 11
4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii în contexte
variate
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
4.1. sa manifeste o atitudine pozitiva pentru
aflarea rezultatelor unor exercitii si
probleme;
sa manifeste disponibilitate în utilizarea
numerelor si a calculelor în viata
cotidiana
- exercitii de estimare a solutiilor unor probleme;
- propunerea de exercitii si probleme care au
rezultate surprinzatoare.
- jocuri de rol pentru rotunjirea unui numar sau a
rezultatului unui calcul.
B. CONTINUTURlLE ÎNVATARII
· Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.
· de la 0-30
· de la 30-100
· Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-100.
· terminologia specifica: termen, suma, “cu atât mai mult”, “cu atât mai putin”;
· în concentrul 0-30, fara si cu trecere peste ordin;
· în concentrul 0-100, fara si cu trecere peste ordin;
· evidentierea unor proprietati ale adunarii (comutativitatea, *asociativitatea, element neutru),
fara terminologie si paranteze rotunde;
· Numerele naturale mai mari decât 100 si mai mici decât 1000: formare, scriere, citire, comparare,
ordonare.
· Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0-1000.
· Probleme care se rezolva printr-o operatie *Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii.
· Aflarea unui numar necunoscut în cadrul unei relatii de tipul ?±a=b sau a±?=b , (prin încercari,
utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balantei etc., în functie de situatie) unde a si b
sunt numere în concentrul 0-1000.
· Elemente intuitive de geometrie:
- forme plane: patrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;
- forme spatiale: cub, sfera, cilindru, con *cuboid (paralelipiped dreptunghic), fara terminologie.
· Masurari folosind etaloane neconventionale.
· Unitati de masura:
- unitati de masurat lungimea: metrul;
- unitati de masurat capacitatea: litrul;
- unitati de masurat masa: kilogramul;
- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamâna, luna;
- monede.
· Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cântar, balanta.
